Ansamblu iconografic al Bisericii cu Lună 

Diacon Prof. Univ. Dr. Pavel Cherescu 

 Între tezaurele păstrate de biserica „Adormirea Maicii Domnului” sau „Biserica cu Lună,” un loc aparte îl ocupă ansamblul iconografic sau pictura ce o împodobește.
             Acesta a fost realizat în mai multe etape, la date diferite (în secolele XIX-XX) și de către pictori consacrați, care au utilizat diverse stiluri iconografice.[1]
I.
            Cel dintâi ansamblu pictural a fost realizat de catre fratii Alexandru si Arsenie Teodorovici ( nascuti în sânul unei familii de armeni din Panciova (în Serbia de azi),[2] ajutati, într-o mica masura, de catre Paul Murgu  din Timisoara (care a executat picturi în ulei pe amvon si pe pupitrele stranelor cântaretilor). Lor li s-a alaturat pictorul romano-catolic Iacob Gölsz, care a realizat picturile de pe bolti (care azi nu se mai pastreaza si care erau de o calitate artistica superioara celor realizate de ceilalti trei pictori amintiti mai înainte).
            Dupa cum se cunoaste, lucrarile de pictura ale „bisericii cu luna” au început în anul 1816 si au fost finalizate la sfârsitul anului 1831.Sfintirea a fost savârsita în 1832.
          Frații Teodorovici au pictat, în ulei, cele 48 de icoane de pe iconostas, dupa rânduielile Erminiei de pictura bizantina, dar cu influente ale renascentismului si barocului apusean. Este un mod de a picta adoptat de majoritatea „pictorilor academici” din secolul al XIX-lea, în bisericile din Banat si Crisana.
Pictura iconostasului, formata din 46 de icoane, este realizata pe mai multe registre. O vom prezenta, pornind de la registrul aflat la baza iconostasului, spre partea sa superioara.
            Registrul I este alcatuit din:

• – cele doua icoane împaratesti – care înfatiseaza pe Mântuitorul si pe Maica Domnului – încadrate de icoanele Sf. Ioan Bote­zatorul si Sf. Ierarh Nicolae;
• – cele doua icoane pe care se afla pictata, pe usile împaratesti, scena  Bunei -Vestiri, înfatisând pe Prea Curata si Pururea Fecioara Maria si Sf. Arhanghel Gavriil;
• – cele doua icoane de pe usile diaconesti: Sf. Arhanghel Mi­hail (la dreapta) si Sf. Arhidiacon si întâiul Mucenic Stefan (la stânga);
• – icoanele ce prezintă mucenicia Sf. Arhidiacon Ștefan și Con­vertirea lui Saul pe Drumul Damascului, pictate deasupra ușilor diaconești.

            Sub aceste icoane, în partea dreapta, sunt  pictate urmatoarele scene: Hristos vorbind cu Samarineana, Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul. În partea  stânga se afla Fuga în Egipt si Hristos potolind vânturile si ma­rea. Deasupra registrului I sunt pictate icoanele ce reprezinta  Cina cea de Taina (în mijloc),  Hris­tos umblând pe mare, învierea lui Lazar, Sfintii Arhangheli Mi­hail si Gavriil (la dreapta), Întâlnirea Maicii Domnului cu Elisabeta, Nasterea Sf. Ioan Botezatorul, Sf. Apostoli Petru si Pavel (la stânga).
           Registrul al II-lea are doua parti. În partea de  jos, în mijloc,  trecând si în rândul de sus, se afla icoana încoronarii  Prea Curatei si Pururea Fecioarei Maria de catre Prea Sfînta Treime. În partea dreapta sunt pictate icoanele ce înfatiseaza Pogorârea Duhului Sfânt, Nasterea Maicii Domnului si Intrarea în bise­rica a Maicii Domnului. În partea stânga se afla icoanele Adormirea Maicii Domnului, Înalta­rea Sfintei Cruci, Sfânt Arhanghel (anonim) calauzitor al fiilor lui Israel condusi de Moise în timpul Exodu­lui (Iesire 14, 19; 23, 20; 32, 34).
           În partea de sus a celui de al doilea registru, la dreapta se afla pictate Nasterea Domnului în Betleem, Botezul Domnului în apa Iordanului si Intrarea în Ierusalim, iar în partea stânga  Taierea împrejur, Întâmpinarea Domnului, Învierea Domnului.
           Registrul al III-lea este alcatuit din icoanele ce înfatiseaza Coborârea Trupului lui Hristos de pe cruce ( în mijloc, de dimensiuni mari ), Proorocii mari: Isaia si Ieremia (la dreapta), Iezechiel si Daniel (la stânga).
           Registrul al IV-lea cuprinde icoanele reprezentându-i pe  Proorocul Moise, Dreptul îm­parat Solomon (la dreapta), Arhiereul Aaron si Dreptul împa­rat David (la stânga).
           În mijlocul registrului al V-lea se afla Crucea Rastignirii. La dreapta ei se gaseste icoana Sf. Apos­tol Ioan, iar  la stânga cea a Maicii Domnului.Tot aici se cuvine sa amintim si Baldachinul Sf. Epitaf. Aceasta lucrare sculpturala este realizata tot de  fratii Teodorovici.  Ei au împodobit-o cu un numar de 12 icoane , de inspiratie occidentala, cunoscute sub numele de „Calea Crucii”. Aceste icoane îl prezinta pe Mântuitorul Iisus Hristos:  cu hlamida rosie si trestie; batut pe drumul Golgotei si purtîndu-Si crucea; cu mâinile legate; cazut sub cruce si batut;  primind crucea; pironirea pe crucea aflata la pamânt; învinovatirea Sa de catre cei mai mari; pe Drumul Golgotei; flagelarea; Sf. Veronica si Naframa; în fata lui Pontius Pilat; pe Drumul Golgotei.
           De la pictorul Paul Murgu se pastreaza urmatoarele icoane:

• – pe amvon, în centru, Iisus copil în templu, în mijlocul dascalilor, apoi spre rasarit Sf. Grigorie Bogoslovul (Teologul), iar spre apus Sf. Vasile cel Mare;
• – la strana arhiereasca se afla icoana Sf. Ioan Gura de Aur;
• – la stranele cântaretilor: Sf. Ioan Damaschin si Cuv. Arsenie (dreapta), Sfintii Metodie si Chiril  (stânga). Acestea apartin stilului bizantin.

          Tot fratii Alexandru si Arsenie Teodorovici sunt autorii vechii picturi murale, realizata în ulei, în stil bizantin, cu influente ale stilurilor renascentist si baroc. Lor le apartin patru tablouri, de mari dimensiuni, pictate pe peretii de la naos si pronaos, care prezinta Adormirea Maicii Domnului si Banul Dajdiei (la miazazi)  Mântuitorul rugându-se în Gradina Ghetsimani si Vindecarea slabanogului de la scaldatoarea Vitezda (la miazanoapte).
          Picturile de pe bolti au fost realizate de Iacob Gölsz. Astfel, pornind  de la altar si trecând în naos si pronaos, el a executat urmatoarele icoane: Dumnezeu Savaot înconjurat de Cete Îngeresti, Cei Patru Evanghelisti, Schimbarea la Fata, Înaltarea Domnului, Iesirea lui Noe din corabie, Jertfa lui Avraam.  Tot Golsz a zugravit peretii si cafasul corului.
          Analizând acest prim ansamblu pictural al „bisericii cu luna”, cercetatorii au reliefat îndeosebi imperfectiunile de ordin artistic ale acestuia (ce predomina icoanele realizate de fratii Teodorovici si Paul Murgu, care erau ortodocsi), subliniind superioritatea picturii murale realizate de Iosif Golsz, familiarizat cu arta bisericeasca de factura apuseana si prin apartenenta sa confesionala, cunoscut fiind faptul ca era romano-catolic[3].
        Între icoanele ce apartin acestui prim ansamblu pictural se remarca, prin încarcatura ei istorica, cea intitulata „Sfânta naframa”,  pe care este pictat chipul „cel nefacut de mâna” al Domnului Hristos pe naframa Veronicai, trimis, potrivit unor scrieri apocrife, regelui Avgar al Edessei. Este situata la înaltimea de 15 m, într-un ancadrament de stâlpi aurii, deasupra iconostasului. Pe ea chipul Mântuitorului este reprezentat lipsit de atributul pictural al divinitatii si sfinteniei – nimbul sau aureola, precum si de initialele traditionale IC-XC. Din aceasta cauza,  specialistii afirma ca pe „naframa Veronicai” este pictat Horia, care, înainte de primirea  aprobarii imperiale de  construire a „Bisericii cu Luna”, fusese la Viena pentru a prezenta împaratului doleantele românilor. Astfel, fratii Teodorovici au ales sa picteze pe „naframa Veronicai”  unul din portretele lui Horia care circulau în epoca si care sa semene cu chipul Mântuitorului.[4]
II.
         Dat fiind faptul ca, dupa aproape un secol si jumatate, o parte din pictura murala s-a deteriorat, între anii 1977-1979 cunoscutul pictor Eremia Profeta a executat o noua pictura, în stil bizantin,  în tehnica „fresca”, adica pe tencuiala proaspata, umeda.
         În încaperile tindei, pe bolta,  sunt pictate trei scene centrale. Cea dintâi îl înfatiseaza pe Iisus-Emanuel, avându-i în dreapta pe Sf. Ap. Pa­vel, iar în stânga pe Sf. Ap. Petru. Scena a doua prezinta Sf. Treime la Stejarul Mamvri. Cea de-a treia scena are în centrul sau pe „Cel vechi de zile”, înconjurat de Sf. Mucenici români Ioan Valahul si Oprea Miclaus (la dreapta) si de Sf. Ierarhi români Ilie Iorest si Sava Brancovici (la stânga). Și încaperile de sub cafasul corului sunt împodobite cu pictura. Astfel, în partea dreapta, în încaperile destinate odinioara pentru ars luminari, pe bolta,  sunt pictati Îngeri-Diaconi, iar la apus si rasarit Sfinte cu Cruce (anonime). În cea de a doua încapere este pictat un sfânt anonim, apoi Cuviosul Antonie cel Mare, Maica Domnului Dulcea Iubitoare de Prunc („Glykofilousa”), icoana „Anastasis” („Învierea”), icoana Sfintei Cuvioase Parascheva si cea a Sf. Ierarh Nicolae. În încaperea stânga (spre usa cafasului corului), sunt pictate icoane ce reprezinta un Heruvim, pe Cuviosul Simeon Stâlpnicul si Sf. Cruce. Pe bolta camerei de pangar se afla o alta Cruce. Pe convexitatea casei scarii circulare se afla icoana cu Moise primind Tablele Legii.
          De o deosebita complexitate sunt icoanele realizate în cafasul corului. Astfel,  deasupra pisaniilor, în centru, se afla Sf. Naframa, având în  dreapta si stânga câte un înger cu alauta. Pe convexitatea casei scarii se afla icoana cunoscuta sub numele de „Scara” Sf. Ioan Scararul sau Sinaitul. Pe bolta centrala este pictat Sf. Mucenic Antonin, iar pe bolta spre miazazi Sf. Mucenic Antim. Deasupra ferestrei centrale, se afla Sf. Arhanghel Mihail, iar deasupra celei spre miazazi îngeri cu alaute. La fereastra centrala se gasesc icoanele Sf. Serafim, Sf. Arsenie Melodul si Sf. Efrem al Cariei -Melodul. La fereastra laterala,  spre apus, sunt icoanele Sf. Serafim, Sf. Mucenite Hristina si Sf. Mucenite Tecla. Pe peretele de apus (încadrând fereastra centrala) se gasesc doua mari scene care înfatiseaza pe Dumnezeu la facerea lumii despartind apele de uscat (spre miazazi) si pe Dumnezeu creându-l pe Adam (spre miazanoapte). Pe peretele de miazazi se gasesc doua tablouri suprapuse în care Dumnezeu creeaza Soarele si Luna (dedesubt) si Dumnezeu creeaza lumina (deasupra). Pe cele doua bolti situate între pe­retele de apus si pilastrii de miazazi si respectiv, miazanoapte, sunt icoanele Sf. Mucenite Caliopia si Sf. Mc. Trofim.
       Spre interiorul bisericii, pe cele patru laturi ale pilastrului dinspre miazazi, se gasesc icoanele Sf. Roman Melodul, Sf. Mc. Maxim, Sf. Mc. Mamant, Sf. Teofan Melodul. Pe pilastrul dinspre miazanoapte, sunt pictati Sf. Ioan Damaschin Melodul, Sf. Cuv. si Marturisitorul  Visarion Sarai, Sf. Anatolie Melodul, Cuv. Pahomie. Între pilastri si între aces­tia si pereti, pe bolta centrala, se afla Sf. Mc. Miron, pe bolta spre miazazi Sf. Mc. Cristina, iar pe bolta spre miazanoapte un Sfânt anonim.
La intrarea în pronaos, pe peretele de apus, sunt pictati Pa­triarhul Iustin Moisescu, Episcopii Oradiei Roman Ciorogariu si Vasile Coman,  iar în stânga Nicolae Mladin, Mitropo­litul Ardealului. Deasupra intrarii se afla stema Patriarhiei Române si cea a Episcopiei Oradiei.
      În pronaos si în naos, în Traveea I, pe bolta, se afla icoanele ce reprezinta un Serafim, pe Sf. Drepti Împarati si Prooroci Solomon, David, Miheia si Sf. Ioan Botezatorul. Pe peretele din dreapta,  de jos în sus, se afla  Schimbarea la Fata, Sf. Mucenita Agata si Sf. Mucenita Lucia. Pe peretele din stânga este pictat Mântuitorul Iisus Hristos vorbind cu femeia samarineana, apoi doi Sf. ierarhi (anonimi).
        În Traveea a II-a, pe bolta, se gaseste un mare me­dalion ce o înfatiseaza pe Maica Domnului Rugatoarea („Oranta”), încadrata de patru Heruvimi. Spre marginea boltii se afla medalioanele  Sf. Teofan Melo­dul, Cuv. Pahomie, Sf. Iosif Melodul, Sf. Prooroc Ioil. Dedesubtul ferestrei din dreapta se gaseste scena Adormirii Maicii Domnului.  În dreapta si stânga ferestrei, se afla Vestirea Adormirii, iar peste arcul ei Prea Cinstirea Maicii Dom­nului. La fereastra stinga ( în dreapta, stânga si dedesubtul ei) se gaseste marele tablou ce înfatiseaza In­trarea în Ierusalim a Mântuitorului Hristos, iar peste arcul ferestrei este pictata scena Prinderii Mântuitorului în Gradina Ghetsimani.
        În Traveea a III-a, pe bolta, este pictat marele medalion ce reprezinta pe Iisus Hristos Panto­cratorul (Atotputernicul, Atottiitorul), încadrat de patru Serafimi. Spre marginile boltii se gasesc medalioanele celor patru Sf. Evanghelisti : Matei, Marcu, Luca si Ioan, iar pe pandantivi simbolurile lor: Îngerul, Leul, Boul si Vul­turul.
În dreapta si stânga ferestrei din partea dreapta se gasesc Sf. Mc. Doctori fara de Arginti Cosma si Damian; deasupra ferestrei este icoana Pogorârii Duhului Sfânt iar dedesubt, în friza, Sf. Mc. Irina, Ecaterina, Teofil, Dionisie, Sozon. Sub friza, de dimensiuni mari, se afla icoana Botezului Domnului în apa Iordanului.
În dreapta si stânga ferestrei din partea stânga se afla  Sf. Mc. Iacov Persul si Valentin. Deasupra ei se gaseste icoana Rastignirii Mântuitorului. De­desubt, în friza, se afla medalioanele  Sf. Cuvioase Fevronia, Natalia, Sf. Mucenici Procopie, Teodor Ti­ron si Ciprian. Sub friza  este pictata marea icoana ce îl înfatiseaza pe Mântuitorul Iisus rugându-se în Gradina Ghetsi­mani.
       În Traveea a IV-a, pe bolta se afla icoana  Sfintei Treimi încadrata de Cete îngeresti;  spre marginile boltii se gasesc cei patru Mari Prooroci: Isaia, Ieremia, Iezechiel si Daniel.
        În jurul ferestrei din absida dreapta se gaseste tabloul Nasterea Domnului,  Sf. Mc. Dimitrie si Nestor si Fuga în Egipt a Sf. Familii.
În  jurul ferestrei din absida stânga se afla icoanele  Învierii si Înaltarii Domnului, precum  si medalioanele Sf. Mucenici Sevastian si Gheorghe.
Între perechile de pilastri care separa traveele I—II si II—III, sunt 8 viniete, pictate pe doua registre, pe ambii pereti. Registrul de jos cuprinde scene si icoane ce înfatiseaza Îngerii – Tronuri, Sf. Potir (în partea dreapta), Sf. Duh (în chip de porumbel), Mântuitorul Iisus Hris­tos ca Miel cu Cruce (în partea stânga). Registrul de sus înfatiseaza Pecetea Mântuitorului de pe prescura (crucea încadrata de cuvintele prescurtate, în greceste: IC – XC – NI – KA, adica „Iisus Hristos învinge”) si sigla (monograma) Mântuitorului cu caractere grecesti: X traversat vertical de P, la mijloc dreap­ta si stânga cu prescurtarile IC – XC (ceea ce se traduce prin „Iisus Hristos”).
Pictura din  Sfântul Altar este realizata pe mai multe registre.
       În Registrul I, situat pe absidiola centrala, se afla icoana lui Iisus Hristos Marele împarat si Arhiereu, iar deasupra absidiolei este pictata o mica cruce a Rastignirii. Pe absi­diola dreapta este înfatisata Cina de la Emaus. Pe absidiola stânga se gaseste icoana Iisus-Emanuel în Potir. Între absidiola centrala si cele doua laterale, sunt pictati Sfintii Ierarhi care au scris Sfintele Liturghii: spre dreapta, Grigorie (Dialogul) si Ioan Gura de Aur, iar spre stânga, Vasile cel Mare si Apostolul Iacov (primul Episcop al Ierusalimului). Deasupra absidiolelor laterale se afla din nou sigla Mântuitorului Hristos. Între absidiole si usile laterale, la dreapta, se afla icoanele  Sf. Arhid. Laurentiu si Sf. Arhid. si Mc. Stefan. Deasupra celor doua usi este pictat câte un serafim.
        Registrul al II-lea este pictata Cina cea de Taina.
        Registrul al III-lea, cuprinde,  de la dreapta la stânga, medalioanele Sfintilor Ierarhi Atanasie, Chiril, Gri­gorie Palama, Gherman, Nicolae, Spiridon si Silvestru.
        Registrul al IV-lea (situat pe semi-calota împartita în trei ogive) are, în centru, icoana Maicii Domnului Rugatoarea, iar în ogivele laterale Cete îngerești.
Tot Eremia Profeta a pictat la amvon, deasupra usii, icoana Sf. Duh în chip de Porumbel, iar pe usa, icoana Sf. Ioan Gura de Aur. Pentru Sf. Altar, el a pictat si Crucea Rastignirii, care a fost sculptata de tâmplarul Florian Buie din localitatea Brusturi (jud. Bihor). De asemenea, Eremia Profeta a  curatit si vechea pictura realizata pe lemn si a pictat cadrul iconostasului în armonie cu coloritul întregului ansamblu pictural vechi si nou, refacând si poleirea aurie a tâmplei.
     După cum remarca prot. Constantin I. Olariu: „Prin tematica, program iconografic, desenul si coloritul vestimenta­tiei, al arhitecturii de fond si al florei, prin ornamentica vegetala si de alta natura, cea mai mare parte a picturii în fresca, realizata de Eremia Profeta, se încadreaza în rânduiala bizantina. Totusi, exista si câteva teme pe care pictorul le-a preluat din iconografia apuseana sau le-a prelucrat în maniera occidentala.”[5]
       În totalitatea sa, ansamblul pictural executat de Eremia Profeta este de o valoare artistica remarcabila, autorul reusind sa armonizeze icoanele pe care le-a pictat cu „vechile elemente de arhitectura, sculptura si pictura, care apartin stilurilor bizantin, baroc, neoclasic, rococo sau picturii de maniera occidentala. Prin stilul sau, prin desenul de mare finete artistica, prin coloritul în tonuri calde si luminoase, opera lui E. Profeta se înscrie în vechea traditie a picturii bisericesti din Tara noastra.”[6]

[1] Pentru detalii, vezi:Nicolae Firu, Monografia bisericii sfintei Adormiri (Biserica cu Luna) din Oradea, Oradea, 1934; Prot. Constantin I. Olariu, Catedrala episcopala „Biserica cu Luna” din Oradea. Partea artistica, în vol. „Din activitatea bisericeasca a Episcopiei Ortodoxe a Oradiei în ultimii doua sute de ani”, Editura Episcopiei Ortodoxe a Oradiei, 1984, p. 283-307 (cap. intitulat „Pictura”, caruia îi suntem tributari în descrierea ce o facem în paginile urmatoare si care ramâne pe mai departe cea mai completa si detaliata prezentare a picturii „Bisericii cu Luna”.).
[2] Arsenie a pictat mai multe biserici ortodoxe, în localitatile Novisad, Zemun, Mitrovita, Vârset, Timisoara si Buda.
[3] Prot. Constantin Olariu, art. cit. în vol. cit. p. 290-292
[4] Ibidem, p. 303-307 ( consideratiile autorului si detalii amanuntite asupra acestui subiect).
[5] Ibidem, p.296-297.
[6] Ibidem, p. 303.